Lemnul pentru construcții trebuie uscat din mai multe considerente: volum, greutate, posibilitatea a fi prelucrat mai ușor, eliminarea riscului de mucegai.

În cele ce urmează, vă povestim pe scurt care sunt beneficiile pentru fiecare dintre motivele mai sus enumerate.

Volumul

Lemnul conține o cantitate importantă de apă, iar volumul său este influențat de această masă umedă. Și în tâmplărie și în dulgherie se folosește lemnul uscat, mai ales pentru siguranța că dimensiunea materialului nu se va modifica după prelucrare și asamblare.

Dacă lemnul este bine uscat, volumul său este mai mic la tăiere. Dimensiunile trebuie cunoscute cu precizie în tâmplărie unde nu se poate lucra cu lemnul verde. E necesar să existe siguranța că piesele de mobilier vor rămâne în forma în care au fost realizate. ????

Greutatea

Cu cât este mai ușor, cu atât lemnul poate fi manevrat și transportat mai repede și cu costuri mai mici. În plus, atunci când este integrat în orice tip de construcție, greutatea mică aduce un anumit grad de autosusținere. Spre exemplu, un acoperiș cu căpriori verzi se va părbuși la prima zăpadă.

Lemnul uscat și tratat are un raport elasticitate-greutate-rezistență optim și acesta este motivul pentru care se poate oferi o garanție de până la 100 de ani, dacă materialul lemnos este ferit de intemperii.

Prelucrarea este mai ușoară

Lemnul umed împiedică prelucrarea în condiții facile. Lamele și cuțitele utilajelor se pot încărca sau înfunda. Se pierde timp prețios dacă e nevoie ca în mod constant să curățăm aceste utilaje. Și, cel mai important, piesele nu vor ieși niciodată la fel de bine ca atunci când sunt prelucrate din lemn uscat.

Uscarea naturală elimină umiditatea din lemn, însă nu distruge microorganismele, mucegaiurile, ciupercile sau cariile.

Ce modalități folosim pentru uscarea lemnului?

Uscarea naturală nu aduce cu sine și alte avantaje. Pentru ca aceasta să fie corespunzătoare este nevoie de timp: între 3 și 7 ani, în funcție de tipul de lemn, de momentul tăierii, dar și de destinația utilizării. Stejarul are nevoie de un an pentru fiecare centimetru de grosime, molidul se usucă în 2-3 ani. Grosimea este cea care influențează semnificativ acest proces, iar apoi fibra și densitatea.

Uscarea în cuptoare este mult mai rapidă (2-7 zile) și presupune încălzirea lemnului la temperaturi de până la 70 de grade Celsius.

Uscarea în cuptor cu aer cald uscat – Cheresteaua se așeaza în calupuri la riglă – cu spații între scânduri și distanțiere între rândurile de scânduri pentru a asigura o bună ventilație, apoi se introduce în cuptor. Sistemul de evacuare elimină aerul umed și astfel, lemnul devine uscat. Apoi se aplică un tratament pe bază de vapori sau spray.

Uscarea la presă – presa cu tălpi încinse prinde lemnul și forțeaza evaporarea umidității.

Uscarea cu microunde – lemnul este pus într-un câmp de frecvență radio (mai mult de 1 MHz), iar apa din interior se evapora prin încălzire.

Uscarea chimica cu vapori – lemnul este expus la vapori ai unor substanțe chimice care se combină cu apa din interiorul lemnului, formând un compus nou.

Uscarea în solar – Este tot o uscare naturală care amplifică puterea calorică a razelor solare prin efectul de seră – este mai rapidă decât uscarea în spații umbrite și aerisite .